In cadrul clinicii noastre efectuam evaluari psihologice pentru incadrarea in grad de handicap - Comisia de Expertiza a Persoanelor cu Handicap, Comisia de Examinare a Capacitatii de Munca, precum si evaluari psihologice pentru:

• depresie
• atac de panica
• fobii
• tulburare obsesiv-compulsiva
• anxietate
• tulburare ipohondrica
• tulburare de somatizare
• tulburari de comportament
• adictii
• tulburari alimentare
• tulburari de personalitate
• eval psiho adult

Teste si scale psihologice folosite:

• IQ
• Interviu clinic
• Examen de personalitate
• Scala GAF
• Testul ceasului Sunderland
• Scala Reisberg
• Probe proiective
• Inventarul tulburarilor de comportament alimentar -EDI 3
• Inventarul de depresie Beck
• Matrici Progresive Standard
• MMSE –  Mini-Mental State Examination,este un examen clinic standardizat de evaluare a deteriorării cognitive, fiind considerat unul dintre cele mai populare și de încredere instrumente de acest gen.

Este utilizabil în screening-ul pacienților cu deteriorare cognitivă, în urmărirea în timp a tratamentelor medicamentoase asupra performanțelor cognitive și în activitățile de prevenție prin verificări periodice ce ar putea prezice apariția unei boli degenerative.

IQ-ul (Intelligence Quotient) reprezinta masura inteligentei umane exprimata printr-un numar rezultat in urma sustinerii unui test standardizat, raportat la varsta cronologica. Marea majoritate a oamenilor se situeaza undeva in jurul valorii de 100 (in intervalul 90 – 110), avand o inteligenta medie. O valoare peste 120 este considerata inteligenta superioara, iar de la 130 in sus vorbim despre supradotare cognitiva. In sens invers, un IQ de 75 – 85 exprima un “intelect de limita”, in timp ce un IQ sub 70 arata existenta unui retard in functionarea cognitiva.

Desi conform definitiei recente a inteligentei, IQ-ul nu reflecta numai dimensiunea cognitiva a inteligentei unei persoane, valoarea sa ofera o predictie destul de buna asupra performantei academice si profesionale a persoanei evaluate.

Potentialul de inteligenta mostenit sau inteligenta nativa

Fiecare om se naste cu un potential de inteligenta mostenit genetic de la predecesorii sai. Este vorba despre inteligenta nativa, denumita si inteligenta fluida. Acesta se masoara prin teste de inteligenta non-verbale care presupun operarea cu imagini si simboluri abstracte, fara utilizarea conceptelor verbale.

Activitati care solicita inteligenta nativa:

• Completarea de puzzle-uri
• Completarea unei serii de imagini sau de numere
• Identificarea unui pattern (o structura logica) intr-un ansamblu de elemente
• Inteligenta fluida este destul de stabila in timp si este poate cea mai importanta componenta a inteligentei totale, avand o contributie semnificativa in performanta generala a persoanei.
• Inteligenta cristalizata

Desi este general agreat ca potentialul de inteligenta al omului este mostenit genetic, influenta factorilor de mediu este de asemenea importanta, putand fie diminua, fie creste potentilul innascut. Astfel, expunerea la un mediu de viata bogat in experiente variate in copilaria timpurie, dar si relationarea sociala au un rol major in dezvoltarea inteligentei.

Inteligenta castigata prin educatie, denumita inteligenta cristalizata, este masurata prin teste de inteligenta care implica operarea cu diferite concepte verbale. Spre exemplu, se masoara:

Bogatia vocabularului unei persoane:

• Capacitatea sa de a intelege si utiliza cuvinte sau expresii cu grad crescut de abstractizare
• Capacitatea de a face rationamente verbale
• Intelegerea si reactionarea corecta la situatiile sociale, de “bun-simt”
• In aprecierea corecta a inteligentei unei persoane, sunt importante ambele componente – atat inteligenta non-verbala, cat si cea verbala.

Cum se masoara IQ-ul?

Desi testele de inteligenta standardizate pot masura IQ-ul incepand cu varsta de aprozimativ 3 ani si pana la varsta de 90 de ani, o evaluare complexa si valoroasa a abilitatilor cognitive (atat verbale, cat si non-verbale) poate fi facuta dupa varsta de 6 ani. Pentru a putea lua decizii corecte in privinta planului educational al unui copil, este foarte important sa fie evaluate cele doua componente majore ale inteligentei: cea non-verbala (inteligenta fluida, mostenita genetic) si cea verbala (inteligenta cristializata, castigata prin educatie).

Scala Reisberg

Cele sapte stadii de deteriorare globala a bolnavului, asa cum au fost ele introduse in scala Reisberg:

STADIUL 1:

Nici o modificare cognitiva sau de memorie. Acest stadiu, neidentificabil, este inclus in Scala Reisberg deoarece, la nivel celular, boala s-a instalat, iar procesul de deteriorare ireversibila a creierului a inceput.

Bolnavul se prezinta normal. Nu se poate pune un diagnostic.

STADIUL 2:

Declin cognitiv abia perceptibil, apar probleme de memorie.

Bolnavul uita denumiri familiare si locul unor obiecte. Incercarea de a-si controla aceste “caderi”, pe care bolnavul le inregistreaza, duce la o nervozitate crescuta. In mod normal, aceste scapari nu sunt evidente celor din jur, iar pe plan socio-profesional bolnavul nu are probleme vizibile. Schimbarile pot fi cauzate de boala Alzheimer sau, la fel de bine, de varsta.

STADIUL 3:

Declin cognitiv usor, se instaleaza debutul problemelor de memorie. Stadiul incipient al bolii poate fi diagnosticat in unele persoane.

Bolnavul incepe sa dea semne de alterare a memoriei, dincolo de incidenta data inaintarea in varsta. Persoana are dificultati in a invata lucruri noi . Bolnavul uita numele unor persoane abia cunoscute sau nu retine un text citit de curand. Capacitatea de concentrare si atentia sunt reduse. Intervin primele momente de lipsa de orientare. Apar primele simptome de alterare a comunicarii. Gasirea cuvantului potrivit este greoaie, iar uneori imposibila; caz in care cuvantul este inlocuit cu un set de explicatii sau cu “acela”, “acolo”. Lucruri valoroase (material sau nu) dispar sau sunt ratacite. Bolnavul manifesta o dificulate crescuta in a lua decizii.

STADIUL 4:

Declin cognitiv moderat, corespunzator stadiului incipient spre mediu in evolutia bolii. Deteriorarea este vizibila, examinarea medicala este necesara si poate duce la identificarea bolii si inceperea tratamentului.

Intervin pierderi de memorie in legatura cu intamplari recente, evenimente din viata personala. Bolnavul are dificultati in a face lucruri complexe, cum ar fi administrarea bugetului, planuri de vacanta. Ca urmare, bolnavul isi schimba stilul de viata si-si rezolva problemele una dupa alta, nu simultan. Intervine o stare de confuzie cu privire la evenimentele si stirile curente. Capacitatea intelectuala scade; spre exemplu, a numara din sapte-n sapte, descrescator, de la 75 in jos, devine o sarcina (aproape) imposibila.

STADIUL 5:

Declin cognitiv moderat spre acut, vizibil. Tulburari de memorie permanente. Stadiul corespunde debutului simtomelor de dementa. Se inregistreaza tulburari de comportament si un nivel crescut de suspiciune, agitatie. Se poate instala depresia.

Bolnavul este incapabil sa-si aminteasca evenimente si persoane importante, din familie, si are nevoie de indrumare in mai toate aspectele vietii de zi cu zi. Nu are nevoie de asistenta la toaleta sau la ora de masa, dar se poate inregistra o scadere a apetitului. Pentru restul activitatilor de zi cu zi, bolnavul are nevoie de asistenta. Alegerea imbracamintei potrivite vremii si ocaziei sau formarea unui numar de telefon devin problematice sau imposibile.

STADIUL 6:

Declin cognitiv sever. Simptomele de dementa devin evidente. In acest stadiu pot interveni halucinatiile, suspiciunea, ostilitatea, violenta, mania, inchipuirile, agitatia si alte tulburari comportamentale.

Tulburarile de memorie se adancesc, bolnavul ajungand sa uite numele rudelor apropiate (sot / sotie, copii) si al ingrijitorului permanent. Nu mai este constient de mediul inconjurator, de evenimente recente si de parti din propria-i viata. Intervin modificari de comportament, ticuri nervoase, stereotipii psihomotorii, obsesii. Tot in acest stadiu pot inteveni tristetea, izolarea, incontinenta, schimbarea ritmului de somn. Bolnavul are nevoie de supraveghere si ajutor 24 de ore din 24.

STADIUL 7:

Declin cognitiv foarte sever. Stadiul corespunde dementei severe. Memoria si abilitatile de comunicare verbala sunt diminuate spre zero.

Bolnavul este total dependent si are nevoie de ajutor in toate aspectele. Nu mai poate merge sau sta in sezut fara asistenta. Vocabularul devine din ce in ce mai limitat, uneori disparand cu desavarsire. Comunicarea verbala este inlocuita de comunicarea non-verbala.

Scala GAF

Evaluarea globală a funcționării (GAF) este un sistem de evaluare folosit pentru a evalua cât de bine funcționează o persoană în viața de zi cu zi. Această scală a fost folosită odată pentru a măsura impactul bolilor psihiatrice asupra vieții persoanei și asupra abilităților și abilităților funcționale zilnice.

Scorurile variază de la 0 la 100, iar 100 reprezintă o funcționare superioară.

Testul Ceasului

Este folosit ca si instrument de screening pentru depistarea pacientilor cu disfunctie cognitiva in special al celor cu boala Alzheimer.

Este important de mentionat ca performanta la acest test succint de screening nu confirma diagnosticul de dementa.

Logoped Luminita Maria Marginean

Specialitate

Logopedie, Psihologie

Echipa Medicala Polaris