De departe, cele mai frecvente afectiuni psihiatrice sunt tulburarile anxioase.  Prevalenta acestora in populatia generala  fiind de peste 10 %, cu un raport intre sexe  de 2:1= femei/barbati. In grupul mare al „tulburarilor nevrotice corelate cu stresul“, anxietatea este simptomul princeps.

Conform DEX (2009) si Sinonime (2002), anxietatea este definita ca fiind o stare de neliniste, de ingrijorare, de asteptare incordata (de anticipare a unui pericol iminent), de framantare, de teama, dar o teama nedefinita (o „frica fara motiv”).

Experimentata de fiecare dintre noi in diferite situatii/evenimente de viata, prevazute sau neprevazute, traumatizante, socante, anxietatea nu este, in sine, o traire patologica! Asa-zisa anxietate normala (fiziologica) este o emotie pozitiva, constructiva, care are ca rezultat cresterea performantelor individului, adaptarea la anumite situatii, depasirea unor provocari (prin reactii de tip „fuga“ sau „lupta“).

Comparativ cu aceasta, anxietatea patologica, poate fi invalidanta, in functie de intensitatea (usoara pana la paroxistica) si de durata manifestarii ei in timp si, nu de putine ori, prin starile intense de discomfort, poate genera comportamente de evitare, interferand astfel cu functionarea socio-profesionala a individului .

Se impune clarificarea altor doua notiuni din spectrul anxietatii :

• Fobia – este o teama referitoare la anumite obiecte, fiinte sau situatii care ii genereaza insului un comportament evitant ;
• Angoasa – reprezinta tulburarile somatice care insotesc anxietatea (anxietatea somatica);

In cele mai multe situatii, anxietatea psihica asociaza si simptome somatice variate ca localizare, intensitate, durata, astfel ca cele două entitati – anxietatea psihica si angoasa se intrica in cadrul tabloului psihic al pacientului. Nu este de mirare faptul ca,  astfel de simptome trimit pacientii spre serviciile de urgenta de cardiologie, pneumologie, gastroenterologie, neurologie, urologie .

Cele mai intalnite manifestari somatice in anxietatea patologica sunt :

• senzatia de sufocare, „sete” de aer, „nod” in gat, „apasare”/presiune toracica,  hiperventilatie;
• „amorteli” în corp/membre, contracturi musculare, tremor;
• cefalee, „ameteli”, transpiratii accentuate, „valuri” de caldura;
• palpitatii, durere toracica, tahicardie;
• greturi, varsaturi, colici abdominale, accelerarea tranzitului intestinal, nevoie imperioasa de defecare;
• mictiuni frecvente, senzatie imperioasa de a urina.

Simptome psihice ca :

• senzatia “mortii iminente” sau “ceva rau urmeaza sa se intample”;
• teama de a „innebuni”/de a pierde controlul;
• trairi de derealizare, depersonalizare;
• tulburari ale somnului;
• dispozitia trista, astenia;
• neliniste psihomotorie;
• scaderea capacitatii de concentrare, tulburarea memoriei de fixare.

Ar trebui sa atraga atentia medicilor din serviciile de urgente, fiind de dorit ca, dupa excluderea unei eventuale patologii organice, astfel de pacienti sa ajunga si in cabinetul medicului psihiatru .

Din pacate, lucrurile nu stau chiar asa; teama de stigmatizare, atmosfera camerelor de garda – cu ritmul alert, suprasolicitarea si un grad mai redus de intimitate in astfel de institutii, pot amana intalnirea cu psihiatrul! Acesti pacienti devin „abonati” ai serviciilor de urgenta fiind tratati in repetate situatii doar simptomatic, pentru pretinse „caderi de calciu”, spasmofilii, sindroame dispeptice, vertiginoase etc.

Imi amintesc cazul unui astfel de pacient care a „bantuit” serviciile de urgenta timp de 3 ani, ani in care a colectionat doua dosare imense de acte medicale. Costurile unor astfel de solicitari de servicii medicale si investigatii paraclinice sunt imense .

Pentru cazurile in care problema de baza (anxietatea) este identificata din timp, urmatorul pas este acela de a solicita ajutorul unui medic psihiatru. Acesta va informa pacientul asupra modalitatilor de abordare si tratament.

In cadrul Spitalului de Recuperare Polaris Medical, munca in echipa si abordarea multidisciplinara a unor astfel de cazuri creste sansele de recuperare mai rapida si reluarea activitatii acestor pacienti. Tandemul „psihiatru – psiholog clinician/psihoterapeut” evalueaza pacientul intr-un mediu linistit, intim si prietenos. Interviul psihiatric, evaluarea psihologica (scale de anxietate, depresie etc.) dar si evaluarea  complexa somatica (in situatii selectionate), stabilesc tipul tulburarii anxioase, intensitatea, durata acesteia si planul individualizat de abordare si tratament.

In esenta, tratamentul tulburarilor anxioase consta in combinarea tratamentului psihofarmacologic cu psihoterapia.

Tratamentul psihofarmacologic are o rata mare de raspuns si uzeaza medicatia anxiolitica (in special benzodiazepinica), antidepresiva (de prima intentie fiind ISSR –inhibitorii selectivi ai recaptarii de serotonina. In general sunt folosite dozele cele mai mici care controleaza tabloul clinic al pacientului.

Psihoterapia cognitiv-comportamentala vizeaza tehnici cognitive (centrate pe continutul gandurilor pacientului, restructurare cognitiva) si tehnici comportamentale (expunerea la situatia anxiogena, antrenamentul competentelor sociale, stapanirea si controlul comportamentelor anxiogene).

Psihoeducatia contribuie la buna informare a pacientului si familiei acestuia despre tulburarile anxioase, modalitatile de tratament si evolutia in timp.

Cele mai frecvente tulburari anxioase cu care ne confruntam in cabinetul psihiatric sunt:

• tulburarea de panica (anxietatea episodica paroxistica);
• tulburarea de tip anxietate generalizata;
• tulburarea mixta anxioasa si depresiva;
• tulburarea obsesiv-compulsiva;
• fobiile specifice-simple, agorafobia;
• fobia sociala;
• tulburarea de stress post-traumatica, tulburari de adaptare, reactia acuta la stres;
• tulburarile somatoforme, hipocondria, tulburarea de somatizare;
• tulburarile disociative;
• neurastenia.

Identificarea problemei, solicitarea precoce a ajutorului medical in astfel de situatii, interventia complexa specializata, in echipa (psihiatru + psiholog clinician), vizeaza obtinerea unei bune remisiuni a simptomelor anxioase si a recuperarii psihiatrice cat mai rapide si complete.

Nu uitati! Prima rezolvare a unei probleme este identificarea ei. Pasul doi este sa cereti ajutor in ceea ce priveste recuperarea din Anxietate. Pentru detalii, programati acum un consult la unul dintre specialistii Polaris Medical in Psihiatrie, in vederea obtinerii unui diagnostic corect.

Programarea poate fi efectuata telefonic, la 0264 933 sau online, in acest link.

Va dorim multa sanatate!

Horatiu Salvan

Specialitate

Medic primar psihiatru

Echipa Medicala Polaris